Despre noi

Parte integrantă vitală a identității UMFST, Muzeul vă invită la o incursiune în cunoașterea trecutului acestei prestigioase instituții de învățământ, sub toate valențele sale, de la evoluția celor două universități (Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea „Petru Maior”), până la redimensionarea în plan academic în urma fuziunii, dezvoltarea instituțională și deschiderea spre internaționalizare.
Proiectat în antiteză, sub o formă contemporană, ca semn al unei universități moderne, Muzeul se desfășoară pe șapte zone expoziționale: două vitrine alocate istoricului și evoluției UMF și UPM; zona centrală, unde se regăsesc simbolurile universității actuale și ale celor care au fuzionat; zona dedicată evoluției cercetării și activității științifice; o vitrină dedicată Bibliotecii și Editurii; un spațiu de expunere destinat facultăților din cadrul Universității și o zonă cu exponate specifice activității profesionale.
Vitrinele adăpostesc vase de lut descoperite în curtea fostului Institut Pedagogic de 3 ani, cultura Brașov-Schneckenberg (cca. 2200-1700 î. Hr.), fragmente de sticlă romană și desene reprezentând material vitric roman din castrul Legiunii V Macedonica (sec. II-III p. Chr.), instrumente de măsură și control, echipamente, truse și aparatură din domeniul medicinei, medicinei dentare și ingineriei, Registru conținând Procesele verbale ale Consiliilor de Administrație, Științific și Instituțional (1953), Calendar al operațiilor. Disciplina anatomie, chirurgie (1950-1964), Geantă chirurg – a profesorului dr. Mátyás Mátyás (1886-1956) – primul medic transilvănean care a folosit radium în scop terapeutic, Calendar al operațiilor. Disciplina de anatomie (1950-1964), epidiascop ZEISS IKON (cca. 1930), Aparat de proiecție și planșe DIASTAR pentru uz didactic, aparat Johnson din categoria aparatelor care utilizează oligoagregarea, inele pe molarii de șase ani și pe incisivi; complex de arcuri utilizate în tehnica Mollin, diferite tipuri de clești și lampă fotopolimerizare din domeniul medicine dentare; Recipiente farmaceutice din sticlă, porțelan și lemn, mojare cu pistil (mojar cu pistil cu inscripția „Prin Război vom învinge”, cca. 1914-1918), aparate de inhalat aburi, preparate farmaceutice, farmacie portabilă homeopată (sec. XIX), trusă de medicamente și preparate destinate medicilor militari, coli de ierbar din cadrul Herbarului Grădinii Botanice; suporturi de curs, materiale didactice pentru studenții Institutului de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (1955), Institutului Pedagogic de 3 ani și Institutul de Învățământ Superior (1976-1980), reviste literare și științifice („Șoimii. Revistă literară și științifică” fondată de Vasile Nădejde, 1924-1925, periodic editat la Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureș), periodice studențești, caiete program, mașină de scris, aparat de proiecție și diapozitive pentru studierea istoriei României, extrase din documente oficiale, titluri și distincții obținute de către elita academică și fotografii care au marcat întreaga evoluție și dezvoltare universitară.
Începuturile Facultății de Medicină din Târgu Mureș sunt legate de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. După înfiinţarea acestei universităţi, în 1945 Facultatea de Medicină a fost mutată la Târgu-Mureş, unde a funcționat între 1945-1948. După reforma învățământului din 1948, se înființează Institutul Medico-Farmaceutic cu următoarele facultăți: Medicină generală, Pediatrie, Igienă, Stomatologie şi Farmacie. Între 1951-1958 Institutul a avut trei Facultăți: Medicină Generală, Pediatrie şi Farmacie. În 1958-1959 Facultatea de Pediatrie se transformă în secţie, iar din anul 1960-1961 funcţionează din nou secţia de Stomatologie, care este transformată în facultate în anul universitar 1965-1966. În anul 1991 Institutului i s-a atribuit denumirea de Universitatea de Medicină şi Farmacie, devenind progresiv, o universitate de prestigiu în plan național și internațional. În comparație cu celelalte facultăți de profil din țară, Facultatea de Medicină din Tg. Mureș, deține un loc aparte fiind singura cu serii de predare în limba maghiară, care alături de linia de predare în limbă engleză, atestă caracterul multinațional și multicultural al acestei instituții, cu deschidere către țările Uniunii Europene. Începând cu anul 2019, linia de predare în limba engleză a fost transferată către Facultatea de Medicină în Limba Engleză din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Tîrgu Mureș și ca o premieră pentru școala medicală din România, UMFST a deschis oficial filiala pentru medicină în limba engleză din Hamburg, Germania.
Începuturile învățământului medical de stomatologie la Târgu-Mureș le regăsim în anul 1948, când Facultatea de Medicină din Târgu-Mureș devine institut de sine stătător. Facultatea de Stomatologie a funcționat în cadrul Institutului, până în 1951, dar nu a avut absolvenți la Târgu -Mureș, fiind mutată la Cluj. Din anul universitar 1960-1961 se înființează din nou secția de stomatologie având ca nucleu absolvenți ai Facultății de stomatologie din Cluj, grupați în jurul profesorului Csogor Ludovic. Începând cu anul universitar 1965-1966 secția de stomatologie a institutului este transformată în facultate, funcționând ca atare și astăzi. În cadrul facultăților de profil din țară, Facultatea deține un loc aparte, fiind singura care are o serie de predare în limba maghiară. O realizare importantă a Facultății de Medicină Dentară este realizarea Centrului Integrat de Medicină Dentară, finalizat în 2010, care asigură pentru studenți posibilitatea unei activități integrate, toate disciplinele specifice fiind sub același acoperiș, devenind astfel cea mai modernă bază de învățământ din țară.
Facultatea de Farmacie și-a început activitatea în anul 1948, când, în urma Reformei Învățământului, s-a înființat Institutul Medico-Farmaceutic, un Institut de sine stătător, care includea și Facultatea de Farmacie. În perioada 1948 – 1962 Facultatea de Farmacie a avut ca limba de predare limba maghiară și începând cu anul 1962, învățământ bilingv român-maghiar. Facultatea a trebuit să facă față unui mediu politic ostil până la sfârșitul anului 1989, între 1986-1989 ea încetându-și activitatea. După anul 1989, dezvoltarea instituțională și academică a Facultății de Farmacie s-a reflectat în măsurile de modernizare și armonizare a învățământului farmaceutic târgu-mureșean la exigențele impuse de Uniunea Europeană prin includerea unor discipline fundamentale și de specialitate noi. Clădirea Facultății de Farmacie, Centrul Integrat de Educație Farmaceutică, este o unitate nouă și modernă, înconjurată de un peisaj pitoresc cu dotări de ultimă generație. Caracterul unic al acestui peisaj constă în îmbinarea parcului dendrologic centenar cu cele două grădini botanice și plante medicinale, care sunt ”atelierele” folosite la activitățile de predare și cercetare farmaceutică.
Facultatea poartă numele lui Petru Maior, istoric, filolog, scriitor și protopop greco-catolic ardelean a cărui acțiune culturală și politică, desfășurată în cadrul Școlii ardelene, a avut un impact hotărâtor asupra evoluției societății și identității românești în epoca modernă. Istoricul Facultății de Științe și Litere „Petru Maior” începe în anul 1960, prin înfiinţarea, la Târgu Mureș, a Institutului Pedagogic de trei ani. În cadrul Institutului au fost pregătite cadre didactice în specializări umaniste precum: română-istorie, română-maghiară, istorie-geografie. În linia acestei tradiții, și după o perioadă în care învățământul tehnic a fost predominant, și-a început activitatea, în anul 1993, Facultatea de Ştiinţe şi Litere, ca o componentă a Universităţii „Petru Maior” din Târgu Mureş, având inițial următoarele specializări din domeniul științelor umaniste: Limba și literatură română – Limba și literatură engleză și Istorie – Limba și literatura engleză.
Tradiția învățământului superior tehnic datează la Târgu Mureș din anul 1976, când alături de secțiile pedagogice aflate în lichidare, în cadrul Institutului de Învățământ Superior s-au înființat secțiile de subingineri în Tehnologia construcțiilor de mașini (1976) și Electromecanică tehnologică (1977). După încheierea activității secțiilor pedagogice, institutul rămâne doar cu secții tehnice de subingineri, învățământ de zi și seral. Din anul universitar 1984-1985 institutul a fost subordonat Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, ca facultate a acestuia. Ulterior, începând cu anul universitar 1990-1991, institutul s-a transformat în Universitatea Tehnică funcționând cu patru secții de ingineri în profil mecanic și electric: Tehnologia construcțiilor de mașini: Tehnologia construcțiilor de mașini, Utilaj tehnologic textil și pielărie, Automatizări și Energetică industrială.
Învățământul superior economic, juridic şi administrativ s-a impus ca efect al cererii de specialiști în arealul local şi regional. Istoricul Facultății de Economie și Drept începe în anul 1993 când în cadrul Universității „Petru Maior” s-a constituit prima specializare economică de licență. Evoluția pozitivă a specializărilor din aceste domenii a determinat înființarea, începând cu anul universitar 2002 – 2003, a celei de-a treia Facultăți componentă a Universităţii „Petru Maior”, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative. Ca urmare a introducerii specializărilor de natură juridică, începând cu anul universitar 2005-2006, Facultatea și-a schimbat denumirea aceasta devenind Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative. Începând cu anul universitar 2018-2019, facultatea are o nouă denumire, aceea de Facultatea de Economie şi Drept.
Cercetarea științifică reprezintă unul dintre pilonii principali ai instituțiilor de învățământ superior în spiritul misiunii lor de a genera și a transmite cunoaștere. Scopul activităţii ştiinţifice de cercetare dintr-o universitate este determinat în baza strategiilor şi direcțiilor prioritare la nivel național şi internațional în vederea creșterii contribuției comunității ştiinţifice la dezvoltarea cunoașterii precum și la susținerea dezvoltării culturale, economice şi sociale a țării. Încă de la primele forme instituționale de învățământ care au precedat cele două universități reunite astăzi în formula UMFST „George Emil Palade” s-a acordat o atenție deosebită cercetării științifice materializate în studii, articole publicate în volume colective sau publicații periodice precum și brevete de invenție și premii acordate de către instituții de prestigiu precum Academia Română.
Atât Universitatea de Medicină și Farmacie cât și Universitatea „Petru Maior” s-au remarcat prin organizarea de manifestări științifice cu participare națională și internațională. De asemenea, ambele universități au încurajat diseminarea cercetărilor realizate de către cadrele didactice proprii prin publicațiile periodice recunoscute la nivel internațional.
Biblioteca universitară, prin întreaga sa activitate, este parte integrantă a sistemului național de învățământ superior participând la procesul de instruire, formare şi educaţie, precum şi la activitatea de cercetare ştiinţifică din universitate. În anul 2018, în urma fuzionării Universității de Medicină și Farmacie și Universitatea „Petru Maior”, respectiv a bibliotecilor aparținătoare, biblioteca și-a îmbogățit colecția bibliofilă cu aproximativ 177.000 volume publicații, fondul total fiind acum de peste 340.000 volume de carte. Între colecțiile bibliotecii se regăsește și colecția de carte veche care cuprinde lucrări tipărite începând cu secolul al XVI-lea.
Editura University Press reunește, într-o structură unică, fostele edituri ale celor două Universități (UMF și UPM), ambele cu o tradiție editorială remarcabilă. Editura Universităţii „Petru Maior” a fost înființată în anul 1996, iar Editura University Press în anul 1999. Prin fuziune și prin profilul publicațiilor dar și a publicului țintă, Editura a dezvoltat un pronunțat caracter multicultural care se reflectă în lucrări publicate de către autori străini în limbile engleză, franceză, italiană și maghiară.
Grădina botanică prezintă un specific aparte, deoarece aici sunt aclimatizate în sistem natural peste 1000 de specii de plante de pe întreg mapamondul, provenite din diverse biotopuri, specii valoroase din punct de vedere medicinal și ornamental. Ea este împărțită în trei sectoare care au fost înființate în două etape: în prima etapă (1908) a fost amenajat Parcul dendrologic și sera, iar în cea de a doua etapă (1948), a fost înființată Grădina Botanică și Grădina de Plante medicinale. Parcul dendrologic este amplasat în fața clădirii Universității și împrejurimile acesteia, având o suprafață de aproximativ 5 ha. Grădina Botanică a fost organizată din inițiativa profesorului de Botanică farmaceutică Jablonkay István. Aceasta are o suprafață de 1,5 ha, fiind amplasată în spatele clădirii principale. Grădina de Plante Medicinale, cu o suprafață de cca 6000 m2 este împărțită în 8 etaje iar în perimetrul ei se găsește astăzi, trei sere de cca 100 m2.
Fotografii: Lucian Morariu